Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a Universităţii Agrare de Stat din Moldova (BRŞA UASM), ca şi instituţia pe lângă care este înfiinţată, are rădăcini româneşti, ce pot fi urmărite încă din perioada interbelică, din filele de istorie a primei universităţi din România. Data de 9 aprilie 1933 este punctul de plecare în istoria şi activitatea bibliotecii, când Secţia de ştiinţe agricole de pe lângă Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi este transformată în Facultatea de Ştiinţe Agricole a Universităţii din Iaşi cu sediul la Chişinău, prin legea promulgată de către regele Carol al II-lea, care reprezintă, de fapt, actul de constituire a universităţii, prin urmare şi a bibliotecii.
De la această dată şi până în prezent, evoluţia bibliotecii s-a produs concomitent cu cea a universităţii, în funcţie de schimbările produse în mediul social, politic, economic şi informaţional, trecând prin reorganizări şi schimbări de spaţii, acumulând o colecţie importantă de documente, modernizându-şi activitatea şi diversificându-şi serviciile şi produsele, integrându-se activ în comunitatea universitară şi exercitând diverse funcţii în temeiul calificărilor obţinute la nivel naţional şi internaţional.
Originea colecției bibliotecii se identifică într-un lot de carte românească de peste şase mii de volume, donat cu generozitate de biblioteca universităţii ieşene şi pornind de la care biblioteca a ajuns astăzi să administreze şi să pună în valoare peste 650 mii de publicaţii din domeniul agriculturii. Activitatea bibliotecii a început într-un sediu de pe strada Leova 109 (astăzi Alexei Şciusev) din Chişinău, cu o sală de lectură cu o capacitate de 70 de locuri.
Evenimentele istorice care au urmat au influenţat substanţial destinul bibliotecii. În noua conjunctură politică a anului 1940, la 21 august, Facultatea de Agronomie este reorganizată în Institutul Agricol din Chişinău. În perioada de război, pentru păstrarea integrităţii colecţiei bibliotecii, au fost întreprinse măsuri radicale: unele dintre publicaţiile bibliotecii au fost evacuate împreună cu institutul în oraşul Balaşov, regiunea Saratov, iar altele au fost transmise cititorilor pentru a fi păstrate. În 1944, biblioteca îşi reia activitatea, dar după război nu reuşeşte să îşi recupereze în întregime colecţia.
Perioada postbelică începe cu revenirea cărţilor în bibliotecă şi cu suplinirea colecţieiprin donaţii de carte de la instituţiile de învăţământ agricol din Tbilisi, Odesa şi Moscova.
Un moment aparte în istoria bibliotecii îl constituie transferarea ei, între anii 1952–1954, în sediul universităţii de pe strada Livezilor 111 (astăzi Alexei Mateevici) – un edificiu cu valoare istorică şi arhitecturală deosebită, care, de-a lungul timpului, a găzduit şedinţele Sfatului Ţării şi votarea Actului Unirii şi care a fost repartizat, prin lege, în deplina proprietate a universităţii încă în 1933.
Perioada 1970–1980 se caracterizează prin înfiinţarea mai multor structuri de servire a utilizatorilor: trei filiale ale bibliotecii – în cadrul facultăţilor de Mecanizare a Agriculturii şi Hidroamelioraţii (1973), de Zootehnie (1982) şi Medicină Veterinară (1985), o sală de lectură în căminul studenţesc (1975), minibibliotecile de pe lângă catedrele universitare (1976), sala de lectură pentru cadrele profesoral-didactice (1979) şi oficiul Publicaţii didactice (1980), sala de lectură pentru studenţii din alte ţări (1986). Un moment important al acestei perioade l-a marcat transferarea bibliotecii în anul 1984 în noul campus universitar de la Petricani.
În anul 1970, bibliotecii i se pune în sarcină acordarea asistenţei de specialitate pentru opt biblioteci ale colegiilor agricole din ţară, iar din anul 1974 biblioteca devine Centru de Coordonare a Reţelei de Biblioteci Agricole din Republica Moldova, reţea constituită din 17 biblioteci ale instituţiilor de cercetări ştiinţifice şi ale colegiilor de profil agricol din ţară.
După 1989, revenirea la grafia latină şi decretarea limbii române ca limbă de stat determină reorientarea dezvoltării colecţiei bibliotecii şi producerea unor modificări substanţiale în structura şi componenţa lingvistică a acesteia.
Anii 90 au dat startul unor modificări necesare în tehnologiile de bibliotecă, în special achiziţionarea echipamentului tehnic, implementarea softurilor specializate de bibliotecă (MARC, TINLIB) și conectarea la internet.
În anul 1993, biblioteca obţine categoria superioară de calificare. Prin ordinul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei nr. 256 din 12 iulie 1995, în baza bibliotecii universităţii este creată Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă.
Anii 90 se remarcă şi prin amplificarea flexibilităţii bibliotecii ca spaţiu, ca funcţionalitate, ca acces şi transparenţă la informaţie. Biblioteca este concentrată acum într-un singur loc, la etajul II al blocului de studii al Facultăţii de Economie, pe o suprafaţă de 1082 m2.
În anul 2000, biblioteca reuşeşte să se conecteze la mediul agricol extern, cooperând în mod activ cu Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a ONU şi asumându-şi responsabilităţile de Centru de Informare şi Documentare FAO (CID FAO), centru coordonator naţional AGLINET pentru împrumutul interbibliotecar internaţional în domeniul ştiinţelor agricole şi adiacente.
În decembrie 2003, biblioteca este învestită cu atribuții de Centru Național AGRIS-Moldova în cadrul Sistemului Internațional de Informare şi Documentare AGRIS (International System for Agricultural Science and Technology).
Ideea aprofundării colaborării cu FAO s-a regăsit în iniţiativa de aderare a bibliotecii, în anul 2007, la comunitatea internaţională AGROVOC, obţinând astfel privilegiul şi responsabilitatea majoră de a efectua traducerea şi adaptarea în limba română a tezaurului agricol multilingv AGROVOC.
Un an care va rămâne în istoria bibliotecii drept unul cu semnificaţie deosebită este anul 2014, când biblioteca se înscrie în cel mai amplu program de informatizare de-a lungul evoluţiei sale, desfăşurat în cadrul proiectului comun al bibliotecilor universitare „Servicii informaţionale moderne pentru îmbunătăţirea calităţii studiilor”. În contextul creării infrastructurii informaţionale a bibliotecilor participante la proiect a fost implementat software-ul specializat de bibliotecă Aleph, s-a realizat conversia catalogului electronic al bibliotecii în vederea creării catalogului partajat cu acces local şi la distanţă, a fost creat repozitoriul instituţional care reflectă producția științifică a universităţii, contribuind astfel la creşterea vizibilităţii UASM în spaţiul academic internaţional.
Dintre managerii care au condus biblioteca pe parcursul existenţei sale, contribuind esenţial la dezvoltarea ei, la diferite etape, se disting: C. Crihan, de profesie inginer agronom – primul şef de bibliotecă, anii 1933–1936; G. E. Cuşnirenco, anii 1952–1974; V. Golubcova, anii1974–1996; Liudmila Costin, din anul 1996 până în prezent.
Prin activitatea desfăşurată de-a lungul anilor, biblioteca îşi argumentează continuu menirea de a fi un suport informaţional şi documentar reprezentativ pentru procesul de învăţământ, de cercetare şi de producţie în domeniul agriculturii şi ştiinţelor adiacente.